Important

Documentele care fac dovada adresei de domiciliu / reședință, după caz, se vor prezenta, în original , conform art. 57 alin. 1 lit. f din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 97/2005.

În situația în care solicitantul actului de identitate nu este titularul spațiului de locuit, este necesară declarația proprietarului. Declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată în faţa lucrătorului de evidenţă, a notarului public, în fața polițistului din structurile teritoriale ale Poliției Române (cu cel mult 90 zile înaintea depunerii cererii), la misiunile diplomatice ale României sau la autoritățile străine competente (tradusă și legalizată), în ultimele două cazuri cu maxim 6 luni înaintea depunerii cererii.

 

Dovada adresei de domiciliu / reşedinţă se face cu unul dintre următoarele documente:

• Extrasul de carte funciară, nu mai vechi de 30 de zile; se poate obține astfel:

1. 1. de la ghişeul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.), se va prezenta original;
   2. on-line prin intermediul aplicaţiei A.N.C.P.I.;
   3. de la notarul public, însoţit de certificatul de conformitate emis de acesta, în original.

Precizări:

Din extrasul de carte funciară trebuie să reiasă:

• • Adresa administrativă a imobilului
  • Destinația – imobil tip ”locuință”, ”casă”, ”apartament”.

• Contractul de vânzare/vânzare-cumpărare:

1. 1. contractul de vânzare-cumpărare al unui imobil cu destinaţia de locuinţă, încheiat în formă autentică, în original;

Notă: Dovada adresei de domiciliu / reşedinţă NU se poate face cu un antecontract de vânzare-cumpărare, care este doar o promisiune şi nu o transmitere a dreptului de proprietate.

1. 2. contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuinţă cu clauză de uzufruct, încheiat în formă autentică, în original;

Poate cere stabilirea domiciliului / reşedinţei cel care deține dreptul de uzufruct asupra imobilului; nudul proprietar îşi poate stabili domiciliul/reședința doar cu acordul uzufructuarului;

1. 3. contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuinţă cu clauză de uz / abitaţie, încheiat în formă autentică, în original;

Poate cere stabilirea domiciliului / reşedinţei cel care deține dreptul de uzufruct asupra imobilului; nudul proprietar îşi poate stabili domiciliul/reședința doar cu acordul titularului dreptului de uz / abitaţie;

Titularul dreptului de abitaţie are dreptul de a locui în locuinţa nudului proprietar împreună cu soţul şi copiii săi, chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia, precum şi cu părinţii ori alte persoane aflate în întreţinere. (art. 750 C. civ.)

Pentru stabilirea domiciliului/reședinței unei terțe persoane, este necesar atât consimțământul deținătorului dreptului de abitație, cât și a celui care deține nuda proprietate.

1. 4. contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuinţă, încheiat în formă autentică, în original, prin care este cumpărat un imobil cu ajutorul unui credit ipotecar;

În situația în care în contractul de vânzare / vânzare-cumpărare este înscrisă o clauză cu privire la interzicerea închirierii, înstrăinării sau grevării de sarcini a imobilului, cumpărătorul poate să-și stabilească domiciliul/reședința la adresa acestuia ori să-și exprime consimțământul de primire în spațiu a unei terțe persoane, fără a fi necesară confirmarea acestui fapt din partea băncii.

• Adeverinţa de la registrul agricol eliberată de primăria comunei arondată la SPCLEP Brașov

Adeverinţa de la registrul agricol eliberată de primărie, EMISĂ CU CEL MULT 30 DE ZILE ÎNAINTE DE DEPUNEREA CERERII, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în registrul agricol, ca titular al imobilului cu destinaţia de locuinţă, cu precizarea adresei administrative a imobilului (formatul adeverinței a fost transmis, ca model, primăriilor comunelor arondate pe linie de evidență a persoanelor).

Adeverinţa se reține, în original, la documentația depusă.

• Contractul de schimb imobiliar al unui imobil de tip locuință, încheiat în formă autentică, în original;
• Contractul de donație a unui imobil tip locuinţă,încheiat în formă autentică, în original;
• Contractul de rentă viageră, încheiat în formă autentică, în original;

Precizare: dacă dreptul de uz sau de folosinţă rezervat persoanei care primeşte renta, priveşte doar o parte din imobil, atunci cel care plăteşte renta, are desigur dreptul de a folosi restul imobilului ca şi locuinţă, cu consecinţa stabilirii domiciliului / reşedinţei la adresa respectivă;

• Contractul de întreţinere, încheiat în formă autentică, în original;

Precizare: contractul de întreţinere face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă doar în situaţia în care contravaloarea prestaţiei este reprezentată de un imobil cu destinaţie de locuinţă.

• Contractul de leasing imobiliar, în original;
  • contractul  de leasing poate face dovada titlului locativ pentru persoana care are calitate de locatar / utilizator, soţul / soţia şi copiii minori ai acestuia;
  • în condiţiile în care actul de identitate este solicitat de către o terţă persoană se prezintă consimţământul reprezentantului societăţii de leasing care deţine dreptul  de proprietate asupra imobilului până la finalizarea leasingului.
• Contractul de dare în plată a unui imobil cu destinaţie de locuinţă, autentificat la un notar public, în original
• Contractul de închiriere (locaţiune) a unui imobil cu destinaţia de locuinţă, în original;

 

Notă:

Pentru a fi opozabil terților, contractul de închiriere privind locuinţa proprietate personală, trebuie să îndeplinească una dintre următoarele formalităţi, după caz:

• • să fie încheiat în formă autentică la notar public;
  • părţile contractului, conţinutul, semnăturile şi data certă să fie atestate de către avocat;
  • să fie înregistrat sau însoţit de formularul / declaraţia înregistrat/ă la structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în care să fie inserate numărul şi data contractului;

IMPORTANT:  Situaţiile indicate mai sus au în vedere contractele de închiriere încheiate între persoane fizice!

În cazul contractelor de închiriere încheiate între persoane juridice şi presoane fizice, ca locatari, se va prezenta contractul de închiriere înregistrat în registrul societăţii, datat, ştampilat şi semnat de către părţi.

• • Contractele privind închirierea locuinţelor din fondul locativ de stat se vor prezenta, în original; nu este necesară îndeplinirea formalităţilor enumerate mai sus.

Drepturile soţilor asupra locuinţei închiriate (art. 323 alin. 1 şi 3 din Codul Civil)
În cazul în care locuinţa este deţinută în temeiul unui contract de închiriere, fiecare soţ are un drept locativ propriu, chiar dacă numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este încheiat înainte de căsătorie.

Precizări:

Contractele de închiriere / subînchiriere sunt înregistrate la organele teritoriale ale A.N.A.F. la cererea proprietarului  şi nu a chiriaşului, fiind necesară înscrierea numărului de înregistrare şi datei pe acestea.

Contractul de închiriere încheiat numai de unul dintre soţi, înainte sau în timpul căsătoriei, poate face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă atât pentru celălalt soţ, cât şi pentru copii minori, fără a fi necesar consimţământul proprietarului.

În cazul înscrierii în actul de identitate a menţiunii de stabilire a reşedinţei se ţine cont de perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an şi nu poate depăşi valabilitatea contractului de închiriere / subînchiriere.

• Contractul de comodat (folosinţă gratuită), original, încheiat între două persoane fizice sau între o persoană juridică şi una fizică, pentru a fi opozabil faţă de terţi, trebuie să îndeplinească una din următoarele cerinţe:

1. 1. dacă este încheiat între două persoane fizice
      • să fie încheiat în formă autentică la notar public;
      • părţile contractului, conţinutul, semnăturile şi data certă să fie atestate de către avocat;
      • să fie înregistrat sau însoţit de formularul / declaraţia înregistrat/ă la structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în care să fie inserate numărul şi data contractului;
   2. dacă este încheiat între o persoană fizică şi una juridică trebuie să fie înregistrat în registrul societăţii, datat, ştampilat şi semnat de către părţi.

Contractul de comodat (folosinţă gratuită) poate face dovada adresei de domiciliu / reşedinţă numai pentru persoana menţionată în contract, întrucât aceasta poate permite unui terţ să folosească imobilul numai cu aprobarea prealabilă a comodantului.

• Autorizaţia de construire şi procesul-verbal de recepţie

Autorizaţia de construire a unui imobil cu destinaţia de locuinţă însoţită de procesul-verbal de recepţie finală / de predare-primire a locuinţei, în original;

Precizări:

Procesul-verbal de recepţie finală trebuie să fie semnat de delegatul autorităţii administraţiei publice locale care a eliberat autorizaţia de construire a imobilului.

În lipsa procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, pentru proprietarul imobilului, dovada adresei de domiciliu / reşedinţă se poate face cu declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului actului de identitate, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică la care se ataşează copia autorizaţiei de construire.

Dacă actul de identitate este solicitat de către o altă persoană decât cele menționate mai sus, se eliberează carte de identitate provizorie, având înscrisă ca adresă de domiciliu doar localitatea, numai în urma verificării în teren de către poliția de ordine publică.

• Contractul de construire a unui imobil cu destinaţia de locuinţă însoţit de procesul-verbal de predare-primire a locuinţei, în original;
• Titlul de proprietate al unui imobil cu destinaţia de locuinţă, în original
• Certificatul de moştenitor – eliberat de notarul public în cadrul procedurii succesorale notariale necontencioase, în original;

Atenție! dovada adresei de domiciliu / reședință nu se poate face cu certificatul de calitate de moștenitor

• Actul/hotărârea judecătorească privind partajul bunurilor
• actul de partaj voluntar, autentificat la un notar, în situaţia în care partajul se face prin buna învoială a părţilor;
• hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă / definitivă, în cazul în care părţile nu se învoiesc asupra bunurilor, iar partajul se face printr-o acţiune în instanţă.
  • Hotărârea judecătorească, rămasă definitivă (şi irevocabilă, în funcţie de data pronunţării), în original, privind:
    • constatarea dreptului de proprietate asupra unui imobil cu destinaţia de locuinţă;
    • atribuirea dreptului de proprietate asupra unui imobil cu destinaţia de locuinţă;
    • retrocedarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă;
    • partajul unui imobil cu destinaţia de locuinţă (partajul judiciar);
    • constatarea uzucapiunii imobiliare privind un imobil cu destinaţia de locuinţă;
    • atribuirea beneficiului locuinţei conjugale

Notă: această hotărâre judecătorească va fi însoţită de actul privind proprietatea imobilului din care rezultă că foştii soţi sunt coproprietari (extras CF, contract, etc.);

Notă: în cazul hotărârilor judecătoreşti (sentinţe civile) prin care s-au admis acţiunile în prestaţie tabulară şi s-au dispus măsuri privind obligarea la plata unor sume de bani, acestea trebuie să fie definitive, irevocabile şi să fie învestite cu formulă executorie.

• Actul de adjudecare al unui imobil tip locuință, la licitație, în original;
• Actul de alipire sau dezlipire a unui imobil cu destinaţie de locuinţă, autentificat la un notar public, în original.

Precizări:

În cazul în care în extrasul de carte funciară figurează doar dreptul de proprietate asupra unui teren, pe care a fost construit un imobil cu destinaţia de locuinţă, fără ca aceasta să fie intabulată, este necesar să se prezinte şi autorizaţia de construire însoţită de procesul-verbal de recepţie.

În situaţia în care imobilul este deţinut în proprietate de mai multe persoane fizice, nu este necesară declaraţia celorlalţi coproprietari. În cazul în care în extrasul  CF este menționată sarcina de uzufruct este necesar acordul uzufructuarului (al persoanei care deține sarcina de uzufruct).

 

Notarea în CF a mențiunii ”locuinţa familiei”

Oricare dintre soţi poate cere notificarea în cartea funciară, în condiţiile legii, a unui imobil ca locuinţă a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului. [art. 321 alin. (2) din Codul Civil], caz în care este necesar consimțământul ambilor soți.

Fără consimţământul scris al celuilalt soţ, niciunul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa acesteia. [art. 322 alin. (1) din Codul Civil]